De curând am căutat cazare la Paris. Am intrat pe Booking şi am început să caut camere de hotel. Să fie bine localizat, să aibă preţ decent şi recenzii bune. 1, 2, 3, 4 sau 5 stele? Hai, vreo 3, aşa. Şi au început să apară multe, multe hoteluri de 2 stele în centru, dar cu recenzii catastrofale şi cu specificaţia „toaletă comună”. Cât despre cele de 3, costau deja cam mult. Păi cum, baie comună? La noi chiar şi pensiunile umile au toaletă proprie. Bine, turismul de la noi are multe hibe despre care am mai scris aici camerele au diverse alte metehne dar măcar o baie pipernicită tot au.

Ca să nu mai zic de 3 stele. Eu am stat în pensiuni şi hoteluri de 3 stele chiar decente la noi în ţară.

Nu că aş idealiza România, dimpotrivă, dar am aflat de curând că acordarea unor calificative în industria hotelieră e o chestiune foarte strictă, deloc după ureche. Şi că regulile sunt mai dure la noi decât la alţii mult mai buni la turism. Surprinzător, nu? Deci, ce înseamnă 1, 2, 3, 4 sau 5 stele?

Ce sunt calificativele în industria hotelieră

Ca să mă lămuresc, am vorbit cu Ion Andrei, vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turism de la noi, un om care… a dat stele. Adică a acordat calificative în industria hotelieră.

În primul rând, am aflat că hotelurile primesc stele, iar pensiunile margarete. Astfel de calificative, adică 1, 2, 3, 4 sau 5 stele au şi restaurantele, barurile, fast foodurile (maximul 3), apartamentele dar şi vilele urbane. Motelurile, hostelurile şi bungalow-urile au la noi cel mult 3 stele iar margaretele sunt pentru agroturism. Aha.

Deci dacă ai 1, 2, 3, 4 sau 5 stele nu înseamnă că rămâi aşa. Poţi retrograda sau creşte. Iar pe lângă turişti în vizită pot veni şi cei de la minister să te caute de stele.

Ce înseamnă o stea

Şi aici chestia care m-a frapat la hotelurile din Paris legată de baie la noi e reglementată altfel. Adică, la noi, baia comună poate fi doar la unităţile cu o stea, conform calificativelor din industria hotelieră. În rest, fără pretenţii.

Ce înseamnă 2 stele

În România la 2 stele e musai să ai baie proprie în cameră. În plus, atât camera cât şi baia ar trebui să aibă dotări şi dimensiuni standard. Câţiva centimetri în minus la baie, de exemplu, te pot retrograda. Degeaba ai o cameră dichisită, cu plasmă cât roata carului, floricele şi bibiluri. Nu are cât trebuie, preţul rămâne ca de 2 stele, iar turiştii îl vor prefera pe vecinul cu 3.

Ce înseamnă 3 stele

Este, conform INS, cea mai căutată categorie de cazări în România. Automat, e şi cel mai des întâlnit calificativ în industria hotelieră. E un fel de „nici prea prea, nici foarte foarte”, dar poţi nimeri chiar foarte bine. La 3 stele preţurile cresc. Ai obligatoriu TV funcţional, minibar, prosoape, uscător de păr (din ăla cu care te chinui să nu-ţi prinzi părul în el, poate) şi eventual câteva produse cosmetice de bază. Este o categorie la care poţi să emiţi şi nişte pretenţii.

Ce înseamnă 4 stele

La 4 stele vorbim deja de o cameră mai mare. Hotelul are bar şi restaurant la recepţie, piscină şi sală de fitness şi eventual un spa.

În cameră ai papuci din ăia albi şi moi(care se pun în bagaj după, aşa e?), halat din ăla alb şi moale (tot în bagaj merge, nu?). Ai şi minibar şi telefon şi fier de călcat. Micul dejun e inclus în preţ şi e cu de toate, ba chiar şi cu varietăţi pentru vegetarieni şi cei aflaţi la dietă. Şi, să sperăm, cu linişte. Deja de la această categorie (chiar şi de la 3 stele) ar cam fi clar că nu vei lăsa maşina în drum, cel puţin aşa ar fi ideal. Fă şi tu o parcare, boss, că de aia ai luat 4 stele şi ai pus un preţ pe măsură, nu?

Ce înseamnă 5 stele

Pe scurt, înseamnă doar 38 de hoteluri în România lui 2019. Tot pe scurt, 5 stele înseamnă lux şi este vorba deocamdată de cel mai bun calificativ din industria hotelieră de la noi . Adică te-ai chinuit mai mult la detalii. Aşternuturi de cea mai bună calitate, cosmetice de lux în baie. Restaurantul nu e unul oarecare, ci gourmet, eventual cu un chef renumit. De multe ori hotelurile de 5 stele fac parte dintr-o reţea internaţională şi adoptă o reţetă perfectă, aplicată peste tot. Poate aşa e şi mai uşor să obţii cele mai bune calificative în industria hotelieră, reţeaua îţi impune iar tu dispui.

Concluzie

Şi atunci, ce să alegi? 1, 2, 3, 4 sau 5 stele?Char dacă avem calificative clare şi stricte în industria hotelieră, de multe ori s-a întâmplat să te simţi mai bine într-un loc de 3 stele decât în unul de 4 sau 5. Poate ţine de oameni, dar în primul rând ţine de tine. Clientul dă cu adevărat stelele. Şi le dă unde, când şi cum vrea el. De asta măcar sper să se fi prins şi hotelierii şi oficialii din turism.