Recunosc, nu ştiu ce să mai cred. Acum o lună eram destul de relaxată şi optimistă, sperând prosteşte că nu va fi chiar atât de rău. Ştiţi, optimistul e cel care crede că mai rău nu se poate, pe când pesimistul zice „ba se poate”. Ne-a prins total nepregătiţi, am scris deja despre asta. Cu greu mai poţi spune acum ce e mit şi ce e adevăr despre coronavirus. Aşa că am întrebat specialiştii, singurii pe care mă pot baza. Deci, ce se susţine şi ce nu din cele 5 mituri despre coronavirus?

1. Vârstnicii şi cei bolnavi fac forme grave

În momentul în care eu scriu acest articol şefa de la ATI din spitalul Gerota se zbate între viaţă şi moarte. Medicii de la Gerota au avut ghinionul să fie printre primii infectaţi. Acolo a ajuns vestitul Nelu, fostul polițist care a ascuns faptul că a fost cu amanta în vacanţă. Ei bine, doamna doctor are 40 de ani! E o femeie tânără şi fără probleme anterioare de sănătate. Să nu ne mire ce se întâmplă, spune doctorul Carmen Dorobăţ de la spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi:

„Apar forme grave şi la pacienţi tineri şi chiar unii fără factori de risc. De accea trebuie să tratăm cu aceeaşi seriozitate fiecare pacient indiferent de vârstă şi de prezenţa comorbidităţilor.”

Pe de altă parte, dacă şi numărul cazurilor creşte, e normal să fie bolnavi din toate categoriile spune doctorul Corneliu Popescu de la Institutul Victor Babeş.

„Au apărut cazuri şi în China şi în Italia şi în Spania. E adevărat că la cei sub 50 de ani mortalitatea e sub 1% dar ea există.”

Așadar, primul din cele 5 mituri despre coronavirus nu se susține. Chestiunea e însă foarte nuanțată și are legătură cu imunitatea. Veți vedea mai jos de ce.

2. Poţi lua coronavirusul din aer

Dintre cele 5 mituri despre coronavirus, acesta a dat naștere la cele mai bizare teorii ale conspirației. Şi asta pentru că există atât de multe situații în care pur și simplu nu ştii de unde ai luat boala. Nu ai fost plecat nicăieri, nu ai intrat în contact cu bolnavi. Asta înseamnă deci că ai luat boala din aer? Carmen Dorobăţ spune că ar trebui sa fim atenti la praful din aer, mai precis diversele particule de praf pe care se poate sprijini un agent infecţios.

„ Mediul este posibil să fie încărcat cu astfel de particule infectante dacă este foarte poluat. Este bine să avem grijă de mediu, să se dezinfecteze„.

Organizația Mondială a Sănătății a publicat și ea un răspuns cu privire la aceste mituri despre coronavirus care circulă intens online. Picăturile nu plutesc, ci cad rapid pe podea sau pe suprafețe, spun specialiștii OMS.

„Te poți infecta inspirând virusul dacă te afli la mai puțin de un metru distanța de cineva bolnav sau dacă atingi o suprafață contaminată și apoi îți atingi ochii, nasul sau gura înainte de a te spăla pe mâini.”

Există însă și alte păreri. A făcut vâlvă în mediul online un interviu cu profesorul Kim Woo-Jiu de la Spitalul Universitar Guro din Seul.

„Te poţi totuşi infecta din aer în anumite condiţii. Este vorba despre transmiterea prin aerosoli.”

Profesorul coreean vorbește despre situația concreta în care un grup de oameni stau intr-un spațiu închis.

„Picătura poate parcurge o distanţă mai mare, iar pe drum poate să se „usuce”. Picăturile se micşorează la mai puţin de 5 microni şi se transformă în aerosoli. Pentru că sunt mai uşori, aceştia sunt afectaţi mai puţin de gravitaţie şi pot parcurge mai mult de 2 metri. Astfel că se poate infecta chiar şi o persoană care stă la mai mult de 2 metri distanţă. De aceea, adunările în spaţii închise din biserici, din birourile de call center şi orice altă zonă aglomerată închisă, în care oamenii vorbesc tare sau mănâncă, sunt riscante.

Dar afară, de exemplu, pe cărările din parc, care sunt spaţii deschise, transmiterea pe această cale este improbabilă, mai spune doctorul.

Așa s-ar explica îmbolnăvirea mai multor membri PNL care au participat la un eveniment al partidului alături de Vergil Chițac, senatorul diagnosticat cu COVID-19. Am vorbit ulterior cu primarul din Deva, bolnav și el. Omul ne spunea ca nu s-a întâlnit cu Chitac, nu a stat în preajma lui. Adunarea PNL părea un mister pentru mulți. Explicația medicului coreean deslușește însă abia acum misterul.

3. Cei cu imunitate bună au noroc

Hm, acesta este unul din cele 5 mituri despre coronavirus care nu prea se susține. Doctorul Corneliu Popescu este de părere ce imunitatea e cea cu care te naşti. Unii sunt mai bine pregătiţi, alţii mai puţin. Cat despre tratamentele preventive, cum ar fi vitaminele D și C și zincul, Corneliu Popescu e tranșant:

„Nu s-a verificat ca administrarea acestor vitamine sa aibă vreun efect în protecția faţă de SARS-COV 2. Pe de altă parte imunitatea e cea pe care o avem. Fiecare persoană se naște cu un anumit grad de imunitate si cu el va trăi tot restul vieții. Important e ca acea imunitate să nu scadă .„

Imunitatea e influențată deci de problemele de sănătate, spune doctorul. Aici revenim la cei cu așa numitele comorbidităţi.

„Sunt persoane care au anumite defecte genetice. La aceste persoane expunerea la virus poate să conducă la forme severe de boală. Unele dintre ele probabil că nici nu știu că au aceste deficiențe ale imunității. Si pe de altă parte există persoane care pot să reacționeze exagerat în contactul cu virusul, imuntatea să fie exacerbată în acel moment și se întâmplă deseori acest lucru la tineri. Noi știm asta de la pacienții tineri care fac forme severe și chiar mor prin gripă, în care reacția imuna a organismului este extrem de severă ducând la o furtună de citochine și un răspuns imun care în cele din urmă duce la distructie pulmonară și uneori chiar și la deces.”

Aşa s-ar explica poate un caz din Franţa care a făcut vâlvă: o adolescentă de 16 ani a murit de coronavirus. Mama ei povesteşte că Julie avea iniţial o simplă tuse dar starea ei s-a agravat în mod dramatic. În plus, Julie fusese testată de două ori negativ!

Şi Carmen Dorobăț merge pe aceeași explicație.

„O reacţie a organismului exagerată, cu producţia unor anticorpi în exces poate să ducă la o autodistrucţie. Deci, orice răspuns din partea organismului la extremă nu este benefic. Din aceste motive probabil unii tineri sunt extrem de afectaţi la nivel pulmonar. Din cauza unei astfel de reacţii paradoxale din punct de vedere imunologic. Există astfel de situaţii, poate mai greu de înţeles, dar ele reprezintă o realitate.”

Problemele conexe pot face așadar diferența.

„Există persoane, cum sunt imunodeprimaţii, cum ar fi un pacient diabetic, care nu au un răspuns corespunzător şi de care trebuie să avem o grijă deosebită. Şi există acele persoane care nu au comorbidităţi dar la care reacţia de apărare a organismului este explozivă. Am întâlnit astfel de cazuri în gripă. Atunci anticorpii nu mai aleg ce anume să distrugă, dacă să distrugă şi agentul infecţios sau şi propriul ţesut al organismului. Aşa s-ar explica după unii specialişti distrucţia masivă de la nivel pulmonar.

4. E exagerat să ne dezinfectăm hainele?

Spirtul e bun! Ba nu e! Asta a fost controversa o săptămână întreagă, în urma unei declaraţii neclare a vestitului Streinu-Cercel. Ulterior, medicii au clarificat lucrurile. Iată ce spune Carmen Dorobăţ: ” Sfaturile adevărate sunt şi cele mai simple.” Stat în casă, spălat pe mâini. Dacă ai un covoraş la intrarea în casă el poate fi dezinfectat.

„Dacă hainele pe care le-am expus într-o zonă cu risc le punem într-un sac de plastic şi le introducem în maşina de spălat, iar este bine. Totul este fezabil la nivelul fiecărei gospodării dacă le facem cu atenţie. Plantele de asemenea trebuie şterse. Atenţie, telefoanele neapărat trebuie dezinfectate„.

Sunt chestii de bun simţ, până la urmă.

5. Există teste, dar nu se fac

Aici intrăm direct în zona puturoasă, în care politicenii se întrec să muşte mai adânc din halca de carne căzută din cer. Aha, nu se fac teste pentru că nu se vrea! PSD-ul dă în PNL şi invers. Dincolo de hârâiala lor, e ceva adevăr cu testele astea. Oamenii s-au prins că ele pot să apară din senin atunci când e nevoie, eventual pentru vreun şmecher local. Primarul Iaşului a şocat o ţară întreagă după ce a declarat senin că el se testează saptamanal.

Am întrebat doi jurnalişti români din diaspora cum e în Italia şi Marea Britanie. Georgiana Baciu spune că şi în Italia s-a discutat despre o testare în masă şi că s-a ajuns la concluzia că e inutilă. Şi în Marea Britanie e la fel ca la noi. Ai simptome, faci testul. Nu le ai, stai liniştit.

Coreea e dată drept exemplu pentru modul în care au testat populația, în masă. In același interviu, specialistul din Coreea de Sud explică

De la gripa porcină din 2015, guvernul coreean a investit mult în cercetarea şi dezvoltarea kiturilor de testare PCR. Şi, mai important de atât, companiile care produc aceste kituri de testare şi-au dat seama că pot face mulţi bani din asta, aşa că au început să investească în cercetare şi dezvoltare.” Aha, deci tot interesele i-au mânat în luptă și pe coreeni, măi să fie…

Chiar şi aşa, diferenţa dintre România şi Coreea e cam ca cea dintre un bordei de chirpici şi un zgârie nori. Noi suntem cu chirpiciul, evident. În plus, suntem şi în campanie electorală (neoficial, evident). Aşa că testele sunt o bună metodă de a-ţi face reclamă. Măcar sper atat: că acum, mai înțelepți fiind, ne vom prinde mai ușor cine are intenții bune și cine latră în pustiu. Noi să fim sănătoși, declarațiile politice vor fi ca și până acum zgomot de fond.