Cine a ajuns măcar odată într-un magazin Zara a văzut cu siguranță raftul cu parfumuri. Nici nu ai cum să îl ratezi, sunt plasate strategic, de multe ori lângă casă. În timp ce aștepți să plătești testezi și un parfumel. Fix asta mi s-a întâmplat de curând. Erau căteva sticluțe, iar mie mi-a atras atenția una roșie, Red Vanilla.

Dau un puf pe mână, miros, ptiu, drace! Leit La vie est Belle, un parfum extrem de popular în România și nu numai. Iar Zara știe asta. Pentru că ei produc zeci de dupes, adică parfumuri replică. Nu doar Zara și-a făcut o faimă din asta ci și alții, cum ar fi Al Haramain, o casă de parfumuri prezentă și la noi. Și mai sunt mulți alții, că replici s-au tot făcut de-a lungul timpului.

Dar care e treaba cu aceste parfumuri replică? Sunt ele făcute voit așa sau pur și simplu au ingrediente comune? Și cât de ok e chestia asta? Am încercat să lămuresc chestiunile astea arzătoare, vorba aia, ca să nu îți bați tu capul. Și ca bonus, ai mai jos și o mică listuță cu clone după Baccarat Rouge, Aventus sau La vie est Belle.

Mai întâi, ce sunt parfumurile replică

Replica (dupe în engleză) e de obicei un parfum mai ieftin produs de o firmă autorizată dar care seamănă (deseori intenționat, aș zice) cu un parfum celebru. E un produs de sine stătător. Dacă îl cumperi, poate nici nu știi măcar că e inspirat de unul celebru.

Iar la noi de ani de zile Baccarat Rouge 540 de Francis Kourkdijan este probabil cel mai popular. A ajuns așa pentru că miroase…scump. La propriu. E o combinație de ingrediente de foarte bună calitate și are o persistență ucigătoare. Desigur, Zara și-a tras repede un Baccarat propriu. În cheamă Red Temptation și costă 100 de lei. Baccarat trece bine de 300 de euro, în funcție de gramaj, concentrație, etc. Recenziile de pe site-ul Fragrantica pentru Red Tempation sunt și ele interesante. Dacă unora varianta Zara le miroase a picioare nespălate, multora li se pare că cele două seamănă atât de bine încât ai putea trece drept bogătaș pe nimica toată.

Faima unei arome se măsoară și în numărul de parfumuri replică pe care le vei găsi pe piață. Iar aici Baccarat ese un fel de variantă parfumată a poșetelor Chanel sau Louis Vuitton. Clona celor de la Zara are la randul ei fani, ca și varianta celor de la Al Haramain. Ba chiar sunt și destui care bagă mâna în foc că Amber Oud Rouge este leit originalului.

Îl găsești și la noi, la un preț accesibil. Pe Amazon e 72 de dolari, de exemplu.

Cum a ajuns Zara „mama și tata” parfumurilor replică

Când ceva e în trend sigur se va găsi la Zara. Că e vorba de haine, accesorii sau parfumuri replică. Tik Tok-ul, Instagramul și Youtube-ul sunt pline de recenzii ale produselor față în față: cel de bază versus cel de la o firmă accesibilă. Plus siteuri cu liste întregi de parfumuri replică. Și crede-mă, cel testat de mine chiar mirosea ca La Vie est belle și costa veo 60 de lei! Dar, na, nu zic că e neapărat ok ce face Zara. Parfumeria e o artă, iar copia e doar o copie, fără merite. Dar dacă lumea le cumpără, de ce nu?

Am intrat pe site-ul Fragrantica, una din cele mai bune surse de informație când vine vorba de parfumurile de orice fel, inclusiv replică. Zara e listată cu, ține-te bine, 743 de parfumuri! Primul din 1999. Ei, îți dai seama în ce ritm au băgat cărbuni oamenii ăștia?? Nu le-a scăpat nimic.

Dar tot de pe Fragrantica am aflat că Zara a avut colaborări cu mari creatori de parfumuri: Alberto Morillas, Puig și, atenție! Jo Malone. Iar aici treaba e tare interesantă. Doamna Malone, adică Joanne Lesley Malone, a făcut pentru Zara parfumuri replică după propriile creații! Evident, mult mai ieftine. De exemplu, Fleur d’Oranger este copia lui Orange Blossom iar Mystery Balance, a lui Wild Bluebell. Un parfum Jo Malone costă căteva sute bune de lei (în funcție de gramaj), în timp de la Zara dai câteva zeci, cel mult 100.

Nu numai Jo Malone are parfumuri replică la Zara ci și alte firme mai exclusiviste. Zara nu putea pierde ocazia să vină și cu varianta lui Santal 33 al casei Le Labo, mai puțin cunoscut la noi dar foarte popular în alte țări. Energetically New York, creat tot de Jo Malone (!) este replica lui Santal.

Mai sunt și alții, desigur…

Ok, Zara a luat caimacul la parfumuri replică. Dar și Lidl ar fi intrat în hora asta veselă. Suddenly Madame Glamour ar fi un dupe după Coco Mademoiselle, de la Chanel.

Mai sunt cunoscute și foarte accesibile La Rive (în magazinele DM) dar și parfumuri de la H&M, Next. În anii 80-90, parfumul Cobra de la Jeanne Arthes era copia fidelă a lui Poison, Dior. Dacă nu te deranjează gândul că folosești o copie, uite și o scurtă listă de parfumuri replică alături de variantele originale.

• Zara Gardenia – Black Opium (Yves Saint Laurent)
• Zara Red Temptation – Baccarat Rouge 540 (Maison Francis Kourkdijan)
• Al Haramain Amber Oud Tabacco Edition – Tabacco Vanille (Tom Ford)
• Al Haramain Amber Oud Gold – Erba Pura (Xerjoff)
• Al Haramain, L’Aventure – Aventus (Creed)
• Zara Vibrant Leather For Her – Aventus (Creed)
• Zara Red Vanilla – La Vie Est Belle (Lancome)
•  Floral Street Chypre Sublime – Portrait of a Lady (Frederic Malle)
• Zara Amalfi Sunray – Neroli Portofino (Tom Ford)
• Zara Petal Drops – Delina (Parfums de Marly)

Dezavantajele parfumului replică

Pentru început, persistența și finețea. Și aici Fragrantica te ajută foarte mult înainte de a decide să cumperi parfumul replică. O clonă (spun unii) a celebrului Baccarat Rouge este și Cloud, Ariana Grande. Dar Cloud este incomparabil la capitolul persistență și la ceva timp de la aplicare miroase doar a ceva dulcișor și cam atât. Or Baccarat e iubit tocmai și pentru că… trăsnești de la o poștă a scumpete și a ingrediente de lux. De unde și diferența foarte mare de preț.

Sigur, dacă îi întrebi pe oamenii care se pricep la parfumuri sau pe cei pasionați cu adevărat, niciunul nu îți va recomanda să cumperi replica unui parfum celebru. I-am cerut părerea Anei Stoian, fondatorul Ana y el perfume, un om cu nas fin, rafinament și talent la scris. Iar Anei nu îi mirose a bine toată frenezia asta a copierii otova a parfumurilor.

„Dupe”, ca verb, este tradus prin a frauda, a înșela, a obține un avantaj asupra sau priva de ceva prin utilizarea metodelor neloiale sau înșelătoare. Și ca substantiv, victimă a dezamăgirii. În industria parfumului și a cosmeticelor însă, își are originea în cuvântul englezesc duplicate (copie), fiind, arogant zis, inspirate din produse cu un mare succes comercial.

Pentru mine dupe-ul unui parfum este o copie, oricât s-ar încerca să se mascheze printr-un înveliș mai dichisit. Diferența între un dupe și o clonă este pur și simplu estetică. Nu toate dupe-urile de pe piață respectă normele de igienă stabilite de către autoritățile în măsură.

Ana a pus punctul pe I. Sigur, sunt contestatari și cumpărători nemulțumiți de prețurile foarte mari. Aventus, de exemplu, sare bine de 2000 de lei pe piața noastră, în timp ce pe replică poți da câteva zeci de lei la Zara sau vreo 200, 300 la Al Haramain. Ok, seamănă dar nu răsare. Iar Ana sintetizează perfect senzația. E ca la filmele trase în sala de cinema.

Dupe-ul, în comparație cu originalul, este ca un film filmat în sală. Vrei calitate și consistență, mergi la cinematograf și plătește serviciul și experiența. Vrei CD pe sofa, plătește pentru o filmare tremurândă, culori nedefinite, voci pe fundal și umbre pe ecran. Dupe-urile se mișcă, crează un flux, în funcție de ceea ce apare nou pe piață și vinde bine. Fură o idee, o formulă și timpul investit în creația, logistica, marketing-ul produsului de care este inspirat. Pierderile financiare pe care le crează, nu numai pentru companiile de prestigiu, ci și pentru companii mai mici, inclusiv pentru artizani, sunt impresionante.

Eu mai zic doar atât: dacă nu ai buget de Chanel sau Louis Vuitton, o poșetă frumoasă și de bună calitate dar fără brand este de o mie de ori mai bună decât o copie din bazar. În plus, există grupuri pe Facebook în care poți găsi varianta originală a unui parfum la un gramaj mic, de exemplu 10ml. Decanturi se numesc și prețurile pot fi foarte accesibile. Iar la primul puf vei ști că așa miroase o poveste.