E imposibil să nu te fi lovit măcar o dată de cuvântul ăsta. Poate ai auzit deja şi că la nivel european ecologia şi protecţia mediului sunt subiecte fierbinţi de ani de zile. Bine, România pare mai degrabă blocată în timp, de vreme ce colectarea selectivă a gunoaielor, de exemplu, lipseşte aproape cu desăvârşire.

Instalaţie, MAAT, Lisabona 2018
Aruncăm totul otova sau dacă ne chinuim cumva să sortăm gunoaiele, ele ajung tot la un loc din cauza dezinteresul total faţă de asta. Statul a primit recomandări pe un ton din ce în ce mai apăsat de la mai marii europeni, s-a ajuns şi la amenzi, dar tot degeaba. Din păcate discuţiile, articolele, emisiunile pe tema generoasă a protecţiei mediului sunt încă privite cu dezinteres. Nici nu mă miră. Tema e vastă, aridă pe alocuri iar limbajul de lemn funcţionăresc importat de la Bruxelles nu ajută. Cât interes ar atrage un articol despre panourile fotovoltaice sau despre energia verde? Mă laşi? Vezi că am altă treabă…

Şi uite aici apare cuvântul ăsta: sustenabilitate. Care e treaba cu sustenabilitatea?
Conform dexonline , definiţia este : calitate a unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare.
Aha, asta pare mai degrabă un stil de viaţă, nu?
Eu aşa am înţeles: un stil de viaţă bazat pe respectarea mediului şi pe durabilitate. Uite că devine mai uşor de înţeles: a face lucruri durabile şi respectând mediul. NU trebuie să te muţi în vârf de munte pentru asta. Nu trebuie să îmbrăţişezi (încă) minimalismul, atât de la modă în lumea largă. Poţi în schimb să iei aminte pentru început la câteva idei uşor de pus în practică. Iată cam care ar fi ele.
5 paşi pentru un trai sustenabil
Renunţă la punga cu pungi
Păstrată cu sfinţenie la caloriferul din bucătărie. Ştiu, e dată din generaţie în generaţie.

Poţi rupe însă şirul ghinioanelor alegând o sacoşă de pânză pe care să o iei cu tine la cumpărături. Faci şi o economie. Ai idee cât costă o punguţă de la Mega Image, magazinul de suflet al bucureştenilor? 0,5 lei. De câte ori pe săptămână mergi la Mega? Dar pe lună? Hmmm…
Încearcă să refoloseşti ambalajele
Mai ales cele din materiale naturale. Părinţii mei, de exemplu, nu prea aruncă nimic. Toamna fac zacuscă, murături şi gem, aşa că orice borcan e preţuit şi refolosit.

Cutiile îşi capătă şi ele un rol prin grădină (stau la curte, na), iar cofrajele de ouă sunt reumplute cu ce produc găinile în fiecare zi. Caserolele din orice material sunt spălate şi refolosite, numai bune de umplut cu bunătăţi care vor fi trimise la „copil” la Bucureşti. Nimic nu se aruncă. În fine, aproape nimic.
Încearcă să găteşti acasă
Una din marile belele ale secolului este marea de ambalaje aruncate. Multe din ele sunt inutile şi ajung la gunoi, în albia râurilor, în oceane. Un ocean de peturi, pungi şi ambalaje de la mâncarea comandată. Ei bine, cu un minim efort îţi poţi pregăti mâncarea ta sau a copilului pentru prânz de acasă. Nu trebuie să fii Masterchef ca să faci un sandwich sau o salată. În plus, ştii ce pui în ele şi ieşi în câştig. Caserolele pentru mâncare se spală şi se refolosesc, cum scriam deja.

Nu cumpăra mai mult decât consumi
Când mergem la supermarket parcă dă strechea în noi. Poate ştiai că magazinele sunt astfel amenajate ca tu să fii îndemnat să cumperi mai mult. Iau şi conservele că sunt la promoţie, ia să fie şi un kil de banane şi un sortiment de ciocolată ambalată frumos la care face reclamă o tanti drăguţă. Dar tu aveai de luat doar nişte ouă, brânză şi o pâine, aşa e? Obiceiul prost se vede cel mai bine de sărbători. Cumpărăm mult, cheltuim enorm şi apoi aruncăm cantităţi enorme de produse expirate.
Evită cumpărăturile din impuls
Am o zi prostă, mă duc să îmi iau o bluziţă de la reduceri.

O să mă simt mai bine măcar vreo jumătate de oră, e drept. Apoi voi constata că, poate:
- bluziţa arăta mai bine în cabina de probă decât acasă (habar nu am de ce)
- bluziţa nu mai arată la fel după prima spălare, s-a scămoşat, rupt, cusăturile sunt strâmbe etc. Prin urmare locul ei va ajunge în fundul dulapului
- mai am o bluziţă la fel sau aproape la fel. Pfff..

Sunt prea sărac să cumpăr haine ieftine, aşa zicea o vorbă. Zicea bine şi se aplica nu numai la haine. Un aspirator ieftin şi prost se va strica în jumătate de an. La fel uscătorul de păr, aparatul de tuns etc. Termopanele puse prost sau instalaţiile de mântuială. Adu-ţi amine de hainele bunicilor, ce bine arătau materialele naturale şi ce trainice erau. Sau rochia de mătase a mamei sau costumul de stofă de lână al tatei, jachetele de piele, pantofii, poşetele.

Vei cheltui în timp mai puţin, costurile se vor amortiza. Un exemplu la îndemână sunt locuinţele reabilitate termic (cele făcute bine, nu de mântuială). Se reduc costuri, nu se pierde căldura. Românii au o meteahnă grea: gândesc pe termen foarte scurt. De aici şi tragediile, din păcate. Încet încet vom ieşi din bârlog, vom constata că nu toată lumea ne e potrivnică şi că mai e şi altceva dincolo de obiceiurile şi năravurile noastre proaste. Şi dacă tot ieşim, când vom ieşi, ar fi frumos să dăm de un câmp verde şi de aer curat, nu de oceanul de peturi.
Pingback:Magazinul viitorului va fi fără ambalaje Experiences - Irina Petraru