Oraşul în care un dictator nebun a ras un cartier întreg odată cu poveştile şi viaţa lui ca să îşi facă cel mai mare birou din lume. Oraşul în care tâmpiţii care au venit după moartea dictatorului nebun au lăsat să se degradeze clădiri de patrimoniu sau le-au ras cu totul. Oraşul în care traficul te trimite la nebuni. Oraşul în care primari iresponsabili au ridicat bordura la rang de monument şi au betonat parcuri. Şi în ciuda nebunilor, iresponsabililor şi tâmpiţilor oraşul se chinuie să reziste, ca un om bătut care se ridică din colb, se şterge de prag şi pleacă şonticăind mai departe. Unele din cele mai frumoase locuri din Bucureşti şi-au păstrat aura.

Bucureştiul a trecut prin două cutremure majore, în care s-au pierdut vieţi şi valori de patrimoniu. Este însă un oraş care, cum, necum, începe să atragă din ce în ce mai mulţi turişti străini. Oamenii se minunează: „vaaaai, aşa frumos e aici! eu mă gândeam că e mult mai urât şi mai periculos”.

E greu ca localnic să te prefaci turist şi să redescoperi cât de frumos e oraşul în care ne ducem zilele, dar crede-mă, merită. Bucureştiul e tare frumos toamna şi primăvara. Lasă maşina, ieşi în centru, plimbă-te fără o ţintă anume şi descoperă cele mai frumoase locuri din Bucureşti. Cam cum faci în city breakuri, pe afară. Vei avea o surpriză. Iată ce aş recomanda eu:

Calea Victoriei, Ateneul şi străduţele din jur

Evident, printre cele mai frumoase locuri din Bucureşti se numără şi cel mai cunoscut. A trecut printr-o reconfigurare amplă între 2014 şi 2015. Au fost lărgite trotuarele şi au apărut pistele de biciclişti. Primarul de atunci şi-a luat nenumărate înjurături de la bucureşteni, dar între timp s-a dovedit că nu e aşa rău. În plus, este o zonă tranzitată masiv de turişti, încântaţi de clădirea Union, Hotelul Continental, Palatul Cantacuzino, Cercul Militar.

Cele mai multe muzee mari sunt aici, alături de majoritatea clădirilor simbol ale oraşului. Unul din cele mai frumoase locuri din Bucureşti este Ateneul. Merită să îl vezi şi pe dinuntru, se poate vizita.

Strada George Vraca

Dacă prima recomandare e cunoscută de toată lumea, mulţi nu ştiu de această străduţă încântătoare. Ajungi uşor din Calea Victoriei, pe Câmpineanu, înspre Sala Palatului. Nu mergi însă până acolo pentru că faci stânga printr-un gang şi dai de o zonă care seamănă mai degrabă cu ceva ce vezi în străinătate.

Nu e doar unul din cele mai frumoase locuri din Bucureşti, e şi o stradă cu aer occidental. Găseşti acolo şi arhitectură interesantă şi un magazin vintage şi nişte cafenele hipstereşti.

Cartierul Ambasadelor

Zona dintre Bulevardul Kiseleff şi Calea Dorobanţi este, alături de Cotroceni, cea mai bogată în clădiri interesante. Preferata mea este pe strada Sofia, o casă ca din cărţile lui Dickens, unul din cele mai frumoase locuri din Bucureşti.

Poţi petrece ore întregi dacă lărgeşti perimetrul. Ai 4 parcuri şi 4 muzee. Preferatul meu e Zambaccian, pe strada cu acelaşi nume.

MNAC

Adică Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Lăsat nouă moştenire peste veacuri de vestitul Bombonel, premier corupt dar un băiat fin altminteri, de numele căruia se leagă şi Muzeul Hărţilor şi Cărţilor Vechi de pe Strada Londra.

MNAC e nu numai unul din cele mai frumoase locuri din Bucureşti ci şi poate cel mai cool . Şi aici e plin de străini. Muzeul are şi o panoramă numai bună de pus pe Instagram.

Muzeele din Centrul Vechi

Ei da, printre cârciumi şi cârduri de turişti şi-au făcut loc şi două muzee, ambele particulare dar complet diferite. Unul e Muzeul Micul Paris, o colecţie de obiecte de mobilier, tablouri şi costume strânse exclusiv din România, aşa se laudă proprietarul. E un mic business 3 în 1. Aici e şi un magazin cu obiecte vintage şi un spaţiu de concerte şi expoziţii dar şi un studio de fotografie retro.

Celălalt muzeu e cel al Kitschului. Evident, nu e bibilit şi franţuzit ca cel al micului Paris. Dacă vrei, e muzeul Micului Periş. Dai aici de Dracula, Bianca Drăguşanu, Arsenie Boca, popii cocalari şi icoana cu leduri făcătoare de munciuni.

O să te ia cu durere de cap. Numai bine, eşti în Centrul Vechi, e momentul să te îmbeţi.

Străduţele în trepte

Bucureştiul e, ca Roma, aşezat pe coline. Diferenţele din nivel au fost completate cu astfel de străduţe, pe care le găseşti în multe oraşe din lume. Noi avem mai multe străduţe de acest gen, cea mai cunoscută este Xenofon, cunoscută deja ca unul din cele mai frumoase locuri din Bucureşti. Preferata mea e însă cea de lângă Patriarhie.

Evident, sunt foarte multe alte locuri frumoase în Bucureşti: zonele Dacia, Armenească, Traian, Străzile Romulus, Dianei, Batiştei, bulevardele Carol, Elisabeta şi Pache Protopopescu.

Şi în tot acest timp, cât îl căinăm noi, Bucureştiul se dezvoltă aşa, cam de la sine, cam ca Delta Văcăreşti, cu care ne-am trezit deodată. Vine lumea pe aici, dar nu pentru că i-am face noi prea multă promovare ci pentru că străinii ajunşi pe aici au scris pe bloguri despre noi şi ne-au pozat clădirile pentru Instagram.

Poate cei de aici au un fel de complex de superioritate, de genul „noi suntem capitala, dom’le!” Faima noastră e deocamdată bazată mai mult pe Centrul Vechi şi Casa Poporului. Între timp, oraşe mai mici, ca Sibiu, Oradea, Cluj reuşesc să atragă şi prin strategii de promovare. Se face ceva, se investeşte, se renovează. Noi, tot la fel. Şi uite aşa cred că vom rămâne doar cu şmecheria şi norocul că face internetul treaba şi pentru noi.