Vara lui 2022 va rămâne în istoria aviației și a turismului. Cozi, întârzieri, anulări de curse, bagaje pierdute. Nenumărate povești de groază de la prieteni și de pe rețelele de socializare. Tot pe rețelele de socializare l-am cunoscut și pe Romeo Mihai Manciu, un român angajat pe unul din cele mai mari aeroporturi din lume, Heathrow.

După doi ani de incertitudine în care aveau și câte un zbor pe zi, Romeo și colegii săi s-au trezit fix în ochiul furtunii. Imaginea cu munții de bagaje de la Heathrow a fost preluată peste tot în lume.

Așa că nu puteam pierde ocazia de a-l lua la întrebări. Mai ales că nu e străin de presă, fiind editor-șef la Aviation Headlines, un portal de știri din aviație. Ca un fapt divers, Romeo Manciu mi-a spus că el pleacă în concediu cu mașina anul ăsta, ca să înțelegi cam cum stă treaba. „Deși aș putea avea bilete la preț redus pentru mine și toată familia, vom merge cu mașina pentru că nu mai poți fi sigur de aproape nici un zbor. Iar dacă ai și zbor cu conexiune… e chiar o adevarată loterie”.

Cum arată o zi de lucru pe Heathrow

Programul lui Romeo Manciu arată așa: 3 zile în tura de dimineață, 3 zile după amiaza și 3 libere. Doar că orele suplimentare sunt plătite foarte bine, cu 150% în plus față de tariful orar normal. Chiar și dacă angajații sunt stimulați financiar, e lipsă de oameni.

„Am început de jos, întâi la partea de sortare și încărcare a bagajelor pe Heathrow. Apoi am trecut la încărcarea avioanelor „loose” adică cele care nu au containere și unde bagajele și marfa se încarcă direct în cala avionului. Apoi tot așa am evoluat pînă am ajuns să fac aproape orice pe rampă” Romeo trage tare să obțină și licență pentru împins avioane (push back). Și, ce să vezi, nu e plictisitor deloc. „Ai de-a face cu multe întârzieri, intemperii și multe alte neajunsuri față de o slujbă de birou 9-17. Dar totodată astea fac munca frumoasă, interesantă și nu apare acea monotonie.”

Concret, ce face Romeo? Atenție, urmează detalii tehnice. „Încarc descarc bagaje, încarc descarc containere din avion, mă ocup de bagajele „rush” (celebrele bagaje pierdute) asigur avionul la sosire cu chocks (cale) pun conurile de siguranță, sursa statică (da, avioanele sunt legate la curent cât timp stau în stand), stau la cască (headset) în timpul operațiunii de push-back, deconectez bara de push-back”. Pe scurt, aproape orice ține de partea de rampă în afară de alimentarea cu combustibil și curățenie in avion.

Romeo este ceea ce se numește un angajat esențial. Și la capitolul ăsta Marea Britanie nu stă grozav în niciun domeniu. Cu atât mai mult cu cât e o muncă grea cea pe care o face el.

Dar criza din aviație nu i-a atins doar pe englezi, ea este un fenomen global și o problemă acută în vara lui 2022. Cum o trăiește un angajat de pe Heathrow aflăm mai departe.

Cum s-a ajuns la criza din aviație

Pentru Romeo și colegii lui vara lui 2022 vine după doi ani grei de pandemie, în care mulți și-au pus problema dacă se vor mai întoarce vreodată la normalitate. „Noi am avut zile în pandemie si cu un singur zbor pe zi„, povestește Romeo. Și asta pe unul din cele mai mari aeoporturi din lume…

„Normalitatea” s-a întors însă cam ca o lovitură în moalele capului și mai devreme decât se așteptau. „Criza de personal a început să se simtă undeva pe la începutul anului, când au început să se reia masiv zborurile. Problema s-a acutizat începând cu lunile aprilie-mai, deoarece pe piața muncii sunt oferte mult mai ușoare și mai bine plătite”. În plus, ca să te angajezi la un aeroport trebuie să ai un „dosar” mai stufos decât pentru un job clasic. „Cazier, verificari antitero, referințe, etc.”

La un volum mult prea mare de muncă automat apar sincope. „Ca să vă faceți o idee, în mod normal doar pentru descărcarea bagajelor norma este undeva la 3-4 TUG&4 (denumirea dată trenulețului compus dintr-o masinuță și 4 containere de bagaje). Au fost zile când s-a ajuns și la 8-9 TUG&4 in 8 ore.

Țin minte o fază amuzantă. Descărcasem continuu deja 4 trenulețe și îi zic șefului: mă duc să mai scot un trenuleț din avion și mă opresc și eu 10 minute să mă odihnesc și să fumez o țigară, că am obosit. Replica sefului a fost genială: te duci și fumezi două țigări, ia și un pahar de cafea și stai minim o jumătate de oră. Avem nevoie de oameni să fie întregi, să poată veni și mâine.”

Un mix de neprevăzut, decizii proaste și lăcomie

Situația actuală este un mix de neprevăzut, decizii proaste și lăcomie, crede Romeo Manciu. „Rezultatul politicilor guvernelor, coroborat cu apetitul companiilor pentru tăierea costurilor și amestecată cu toate previziunile care dădeau ca și dată pentru revenire anul 2025. În plus, nimeni nu a luat în calcul cererea enormă. Presiunea este mare atât pe lucrătorii din aeroporturi cât și pe echipaje. Toată lumea este întinsă ca un elastic gata gata să se rupă”.

La capitolul neprevăzut e și războiul din Ucraina. „Pe anumite rute trebuie sa se ocoleasca spatiul aerian al Ucrainei si al Rusiei, deci costuri mai mari, bilete mai scumpe.”

Soluția? Salarii mai mari pentru angajați

Ai nevoie de oameni? Dă-le mai mulți bani. E valabil pentru orice domeniu, darămite pentru unul afectat de o criză acută de personal. „Trebuie mult mai mulți oameni și trebuie mărite salariile pentru ca această meserie să devină atractivă. Ca idee, un sindicat din UK a făcut un calcul. Pentru dublarea salariilor angajaților de la sol din aeroporturile din UK, prețul biletelor ar trebui să fie majorat cu 2£. Ei bine, prețurile au crescut cu mult mai mult, dar această creștere nu se simte în veniturile angajaților și de aici apar crizele, grevele, demisiile. Lucruri care vor afecta acest domeniu cel puțin până anul viitor.”

Angajezi, dar dacă vine iar un lockdown?

Romeo nu crede că din toamnă se vor mai calma lucrurile. „Doar presiunea va mai scădea pentru că vacanțele copiilor se termină și va scădea un pic numărul de pasageri.” Doar că din toamnă se pot întoarce restricțiile. „Criza asta nu se va termina ușor. Având în vedere știrile care ne pregătesc pentru o nouă perioadă de lockdown undeva prin toamnă-iarnă, nici companiile nu sunt dispuse să angajeze prea mulți oameni noi ca să facă din nou concedieri. Să nu uităm că deși măsurile de sprijin financiar dispuse de guvernul englez au fost generoase, tot timpul, a existat o incertitudine privind data până la care vor fi menținute. De aceea prin noiembrie 2020 au existat foarte multe concedieri în acest domeniu.”

Zborul cu avionul se va scumpi și mai mult

Sigur, conceptul low cost nu va pieri, dar vedem deja cu toții că biletele acelea de 20 de euro nu mai există. „În loc de oferte la 5-10-20€ biletul, vom avea oferte la 50-75-100€ biletul. Nu sunt un fan al curselor low cost și întotdeauna am ales companiile legacy, chiar și înainte să lucrez în aeroport. Și asta din cauza altor factori. Orele de zbor, politica de bagaje, aeroporturile de destinație. Luăm de exemplu Londra. De la Heathrow până în centru dacă știi să îți planifici călătoria poți ajunge cu 6 lire în 15 minute.

De la Stanstead sau și mai rău, de la Southend e și mai scump și durează și mai mult. La Paris, una e să aterizezi pe Charles de Gaulle și alta e să aterizezi pe Beauvais, care e la 100 km de Paris.” Aici sunt complet de acord cu Romeo. Le-am experimentat ambele.  

De ce se pierd bagajele

Romeo Manciu se ocupă și de bagaje pierdute pe Heathrow, așa că nu aveam cum să nu îl întreb care este aventura unui bagaj de cală. „De la check-in bagajul intră pe un sistem de benzi și ajunge la scanarea cu raze X. Dacă nu sunt obiecte periculoase pentru zbor, ajunge în sistemul de sortare, de unde este pus în containere sau remorci și dus la avion.

De ce se pot pierde? Sunt multe de spus, iar Romeo a făcut o mică listă de posibile motive.

• Se rupe eticheta. „Așa că sistemul îl arunca în zona de bagaje tagless și durează până se stabilește cui îi aparține bagajul și cu ce zbor merge. Aici recomand o hârtie lipită pe bagaj, cu datele de contact și o carte de vizită. Sau încă o hârtie cu datele de contact și zborul în interiorul bagajului pentru că dacă nu se poate stabili identitatea pasagerului prin inspectarea vizuală a exteriorului bagajului, acesta va fi deschis. Cel mai frecvent bagajele se pierd din cauza acelor etichete cu datele personale pe care le atârnă pasagerii de mânerele bagajelor. Acestea se prind in sistemele de benzi și cad”. 

• Se strică sistemul de benzi. „Ca orice lucru mecanic și acesta se mai strică și atunci apar munții de bagaje și va dura până când va veți primi bagajul.” Este fix ceea ce a dus la imaginile devenite virale cu marea de bagaje de la Heathrow. O problemă tehnică deci.
• Bagaje supraîncărcate. Aici e vina pasagerului că le umple până la refuz. Fermoarele crapă de la presiune.
• Pierderea bagajelor din remorci sau binuri pe ruta statia de sortare avion. „Se întâmplă și asta, de obicei bagajul va ajunge cu următorul zbor„.

Ce faci dacă nu îți primești bagajul de cală

Iată ce recomandă Romeo. Primul pas: „mergi la biroul de lost and found al respectivei companii aeriene, completează formularele date și in mod normal după numărul dat pe eticheta aceea mică ți se va comunica pe unde a rămas bagajul. În funcție de țară sau aeroport, ori te vei duce să îl ridici tu, ori un curier ți-l va ridica.” Anunță dacă plănuiești o altă călătorie în 2, 3 zile. „În caz că bagajul nu ajunge la timp la prima destinație sau dacă e găsit târziu să te poată găsi la a doua destinație”.

Niște tips and tricks legate de bagaje…

La ce bătaie de cap a fost vara asta, parcă am evita să luăm bagaje de cală. Dacă nu aveți de ales, iată câteva recomandări aici:

• Înfoliați bagajul doar la mașinăriile din aeroport. Romeo mi-a povestit că a văzut bagaje înfoliate acasă, cu plastic subțire pe care îl folosești la împachetat mâncarea. Evident, nu e o soluție pe care o recomandă. Folia specială „este cel mai bun antifurt și cea mai bună metodă de protecție a integrității bagajului. Veniți cu o hârtiuță de acasă cu datele dvs (nume, prenume, zbor, nr de telefon) și băgați-o sub folie. E sfântă”.
• Cumpărați un troller de bună calitate, chiar dacă dați ceva mai mulți bani pe el. Dacă pleci des și cu bagaje mari aici se vede diferența. „90% din trollerele de pe piață trebuie considerate de unică folosință. Un bagaj de cală bun este scump și de obicei vorbim de firme consacrate. Desley, Lamonza, Samsonite, Rimova. Dacă vreți o soluție low cost pentru bagaje, o cutie de carton de dimensiunile unui bagaj și înfoliată e mult mai bună, mai ales pentru cei care fac un drum din străinătate în România pentru un concediu în țară”. În rest, Romeo vă urează mult noroc vara aceasta la zburat cu avionul. Că doar nu o sa stăm acasă doar de frica întârzierilor.