O prietenă îmi spunea de curând că a fost să vadă turnul din Pisa. Era fascinată din copilărie de clădirea înclinată. Ajunsă la faţa locului a fost dezamăgită de turn şi a tras concluzia că totul e marketing şi că e o destinaţie supraestimată.

M-am gândit atunci, avem şi noi aici în ţară destinaţii supraestimate? Cele despre care spui: da, arată ok, dar laudele sunt exagerate.

De curând am avut o astfel de impresie, recunosc. Am fost să văd Sfinxul şi Babele pentru prima dată.

Mi-a plăcut drumul până la Piatra Arsă (cam îngust, ce-i drept). Am mers apoi pe jos până la platoul pe care se află cele două stînci. Un drum cam plictisitor, dar măcar vremea era perfectă pentru astfel de drumeţii.

Şi ajung la destinaţie. Era plin de lume, deşi era luni. Pot doar bănui cum e în weekend. Locul e interesant, dar dacă e să fiu foarte sinceră, e un obiectiv de bifat şi cam atât. Ceea ce, grosso modo, s-ar numi o destinaţie supraestimată în România.

În diverse discuţii, de-a lungul timpului am auzit asta despre Valea Prahovei, Viscri, Mamaia sau Cazanele Dunării. Că sunt destinaţii supraestimate. Şi deseori problema o reprezenta aglomeraţia (pe drum, la cazare, pe plajă etc).

De fapt, cred că situaţia e puţin nuanţată, ceea ce e tipic României. Am luat cu toţii de atâtea ori ţeapă încât nu mai vrem să experimentăm. E o destinaţie supraestimată Poiana Braşov? O fi, dar poate mergi în fiecare an la aceeaşi pensiune în care ştii clar că te vei simţi bine şi nu ai de ce să încerci altceva. Oriunde ar locui în ţara asta, românii sunt prudenţi când vine vorba de o ieşire de weekend. Adică undeva la cel mult 150 km, acolo unde ştim că drumul e bun, nu ne rupem maşina şi nu îşi bat joc de noi patroni nesimţiţi de pensiuni, hoteluri şi restaurante.

România are o grămadă de locuri frumoase, dar inaccesibile din cauza drumului prost, a vitezei de melc şi a condiţiilor groaznice din trenuri. În plus, ne temem rău de ţepe şi avem dreptate să o facem. Iar marketingul, care funcţionează de minune la Turnul din Pisa, la noi e oricum degeaba făcut dacă şi aşa nu ai cum să ajungi uşor într-un loc. Cam ăsta e adevărul trist. Aşa că tot în destinaţiile supraestimate ajungem. Măcar avem o ţară frumoasă şi pe asta ne putem baza.