Cine are prieteni sau rude la Londra a auzit probabil de faleza cu stânci albe din apropiere de Brighton. Pentru că probabil acele rude sau acei prieteni au povestit încântați odată că au mers în excursie la Seven Sisters. Parcul natural Seven Sisters este o destinație extrem de populară printre cei care locuiesc în capitala Angliei mai ales în zilele frumoase de vară. Așa de popularâ încât dacă mergi în weekend riști să te calci în picioare cu toată lumea venită să își facă poze cu marea turcoaz, farul, stâncile etc. Zona e destul de mare, dar toată lumea se strânge într-un singur loc. Deh, ăla e de Instagram. Înțelegeți dumneavoastră.

Și eu tot în locul ăla instagramabil am mers după ce am văzut zeci de poze îmbietoare. În plus, acolo te duce și autobuzul dacă vrei să fii practic și să eviți, ca român, să confunzi stânga cu dreapta la volanul vreunei mașini închiriate în UK.

Ce-i așa grozav la Seven Sisters

Când am auzit de ele, m-am gândit la surorile Bronte (nu că ar fi fost 7 și ele, doar 3 fete și un frate) la Wuthering Heights. Ceva, o poveste cu atmosferă încețoșată, cu ape învolburate și un far. Aiurea, nimic de genul ăsta. Numele lor se pare că ar fi venit de la povestea Pleiadelor, tot 7 și ele dar deloc autohtone. În fine, locul a inspirat pictori și regizori. „Surorile” apar în filme ca Robin Hood, Atonement, Harry Potter etc. Mai multe povești găsești aici.

Când vorbim de Seven Sisters ne referim însă la o faleză înaltă și albă. Mai e una celebră în Anglia, White Cliffs of Dover, din zona Dover, evident. Ei, astea despre care vorbim noi sunt cele din Sussex.

Peisajul ăsta va începe încă de la ieșirea din Brighton, stațiunea-apendice a Londrei. Coline verzi, stânci, apă turcoaz. Parcul natural cuprinde și un râu, pe care poți face rafting. Zona în sine este extrem de pitorească, grație caselor cu grădini splendide. Cottage charm, adică. Și nu trebuie să mergi în Cotswolds (zonă faimoasă de sate tradiționale) ca să ai parte de cottage charm. Te lasă autobuzul printre ele oricum.

Cum ajungi acolo

Ehei, chestiunea părea complicată rău. Dacă pornești din Londra cu trenul ai mai multe variante, din gara Victoria sau de la London Bridge. Sunt autobuze care te duc în orașe apropiate și apoi mergi pe jos. Doar că eu încă de când am vizitat Brighton am observat că din gară poți lua autobuze turistice spre Seven Sisters. S-a dovedit varianta perfectă pentru mine. Am luat trenul de la London Bridge spre Brighton, cam o oră și ceva. Ajungi acolo iar în fața gării vei vedea mai multe peroane, A, B, C, D etc. E și un chioșc la care poți lua bilete și poți cere informații. Așa am aflat că la seven Sisters merg două autobuze: 12X și 13X. Primele au o frecvență crescută (cam din jumate în jumate de oră). 12X, deși merge mult mai des ajunge doar la Birling Gap, iar 13-le te duce până la capăt. Nu mă întreba de ce e așa, dar 13 merge doar de vreo 2 ori pe zi…În fine.

Am urcat în 12X la etaj, ca să văd peisajul frumos. Am mers mai bine de o oră până la East Dean. Aia era stația cu case frumoase și un indicator spre Birling Gap. Te dai frumos jos și o iei voinicește la drum. Nu te vei speti, e un drum frumos cu case, pădure, câmpuri cu oițe simpatice. Și ajungi la Birling Gap, unde ai o ditamai parcare, un bistro, toalete, totul organizat și civilizat. De la Birling Gap cobori pe o scară de metal la plaja de pietre, străjuite de un perete înalt de cretă.

Birling Gap, Beachy Head și 2 faruri

Încălzirea globală a făcut ca la început la iunie să prind o vreme paradisiacă la Seven Sisters. Temperatura perfectă: 28 grade, cer cu norișori pufoși, vântul adia ușor. Ceva de vis. Pe plaja de la Birling Gap era lume la soare.

M-am întins și eu pe pietre și m-am amuzat de niște băieți care se chinuiau din greu să intre în apa rece, chirăind și stropind-se ca să își facă ceva curaj. Se poate face deci și plajă și baie dar nu te gândi că e Mamaia, cu șezlonguri și alte alea.

După ce te ia durerea de la stat pe pietre la soare, urcă iar pe mal și mergi la Beachy Head, partea care mie mi s-a părut cu adevărat spectaculoasă. Nu mergi mult pe colină și dai de farul Belle Tout, cel mai vechi far locuit din UK.

Lângă Belle Tout e și un loc de popas, apoi urmează o nouă faleză înaltă, fără plajă sub ea. Mergi până la farul alb-roșu ca de jucărie, pozează-l din toate unghiurile dar ai mare grijă că pe anumite porțiuni faleza se fărâmițează. Sunt și semne puse de autorități, nu le ignora.

Și cum stăteam așa și făceam poze am văzut autobuzul „fantomă” 13X venind din zare, cu destinația Brighton. Oprește aici la întoarcere, la o terasă din fața mării. Oricum, Brighton în sine merită o vizită specială. E un oraș vechi, cu câteva zone spectaculoase, am povestit mai multe aici. Și apusul e frumos la Brighton iar refluxul e un nou prilej de poze faine de pus pe Instagram. Că doar de asta am venit.