Încet, încet, se întâmplă. Zonele frumoase ale României nu mai sunt lăsate de izbelişte. Adevărul trist este că românii nu se prea pricep la promovare. Ne-am prins greu că avem nişte comori aici în ţară şi asta după ce au venit străinii. Sigur, sunt şi oameni pricepuţi şi pasionaţi care au reuşit să scoată la iveală frumuseţea naturală. Iar astfel de oameni sunt inclusiv cei de la Asociaţia Ţinutul Buzăului.

Aşa că m-a bucurat foarte mult vestea că Ţinutul Buzăului ar putea deveni geoparc UNESCO. Asta ar însemna în primul rând protejarea zonei de eventualele idei creţe pe care ar putea să le aibă vreo autoritate zeloasă sau un dezvoltator lacom.

De ce a fost ales Ţinutul Buzăului

Scriam deja despre minele romane de la Roşia Montană, intrate şi ele în 2021 în patrimoniul UNESCO. Sigur, acolo avem şi un scandal vechi legat de exploatarea aurului cu cianuri, iar intrarea în patrimoniul mondial va proteja zona. Pentru că despre asta e vorba: despre protejare şi prezervare a frumuseţii naturale. Dacă vrei să afli cum e procedura, poţi afla mai multe de aici.

Obiectivele turistice din Buzău sunt, din păcate, mai puţin cunoscute decât cele din Braşov, de exemplu. Sigur, primul care îţi vine în minte ar fi Vulcanii Noroioşi, dar sunt si trovanţii sau Babele de la Ulmet, focurile vii, masivele de sare, chihlimbarul roşu, așezările rupestre etc. În total, ar fi 18 comune pe raza cărora se află obiectivele din parcul naţional

Avantajele intrării pe lista UNESCO

Cei de la Asociaţia Ţinutul Buzăului au întocmit şi dosarul pentru intrarea pe lista UNESCO. Documentul a fost trimis deja către experţi iar aceştia vin aici ca să evalueze. Şi au ce evalua. Sunt 101 criterii, iar noi trebuie să îndeplinim măcar 99. Dacă dosarul se validează, atunci Ţinutul Buzăului va deveni geoparc global UNESCO, un teritoriu recunoscut internațional.

„Va fi promovat de UNESCO și de rețeaua Europeană și Globală a Geoparcurilor. Statutul de Geoparc UNESCO este un magnet pentru vizitatori (inclusiv din străinătate) și va atrage antreprenori pe partea de turism alternativ, agroturism, turism cultural și de aventură”, explică cei de la asociaţie.

Şi pe termen lung, efectele ar fi foarte bune. „Este o ocazie de renaștere economică și socială a unei zone rurale care nu a beneficiat de multe oportunități”. Şi aş mai adăuga eu: vă rog, semnalizaţi zonele turistice, puneţi indicatoare, astfel încât să nu mai orbecăim pe drum în căutarea lor…

Zona ar avea foarte mult de câştigat, trebuie doar să fim şi noi pregătiţi pentru asta. Potrivit celor de la National Geographic România, experţii vor discuta şi cu autorităţi locale. Care vor afla astfel că vor trebui să aibă grijă de obiective. Şi sper că reacţia lor nu va fi ca cea a primarului din Roşia Montană, nemulţumit că i-a stricat biznisu un oarecare „Unescu” din străinătate