Mi s-au părut întotdeauna fascinante insulele. Poate o fi o chestie din copilărie. Vedeam în filme imaginile acelea clasice cu o insulă bătută de vânt, cu iarbă înaltă, ţărm stâncos, un castel în ruină sau un far vechi. Când am decis să merg la Edinburgh prietena mea Mirela mi-a recomandat să iau în calcul şi o trecere prin Northumberland. Este vorba despre zona de nord a Angliei, aflată chiar la graniţa cu Scoţia şi la mică distanţă de Edinburgh. La o primă căutare pe Google, mi-a apărut imaginea unui loc ca visele mele. Insula de maree Lindisfarne, numită şi Holy Island. Am ajuns aici în vara lui 2021.

Ce sunt insulele de maree
Principala caracteristică geografică o zonei este că depinde total de maree. Insula Lindisfarne este legată de uscat printr-o şosea care pur şi simplu dispare sub ape. Odată ajuns pe şosea vei vedea ochiuri de apă de o parte şi alta a drumului. Acestea se vor uni rapid cu marea. Vei fi avertizat să respecţi cu sfinţenie orele mareei ca să nu rămâi izolat pe insulă sau, mai rău, să nu fi luat de ape. Chiar şi aşa, în fiecare an sunt o grămadă de turişti care o păţesc.


Eu am mers pe Holy Island cu un grup organizat, în siguranţă. Dacă vrei să mergi pe cont propriu, găseşti aici toate informaţiile despre căile şi orele sigure de acces. Şi o fotografie de Gavin Duthie de pe drumul pelerinilor, calea pe care o poţi străbate pe jos de la uscat spre insula Lindisfarne.

Anglia şi Scoţia au împreună cele mai multe insule de maree. Cea mai cunoscută zonă de acest gen este însă în Bretania, Mont Saint Michel. Cei care au vizitat-o vor avea o reprezentare şi mai clară a fenomenului natural. Dar insula Lindisfarne, Mont Saint Michel şi altele mai puţin cunoscute mai au ceva în comun. Din vremuri străvechi insulele de maree au fost considerate mistice. De aceeea, ele adăpostesc un loc de rugăciune, o biserică, un templu sau o fortăreaţă.
Invazia vikingilor
Holy Island este de multă vreme un loc de pelerinaj la ruinele mănăstirii medievale. Şi asta deşi castelul din secolul al XVI-lea și rezervația naturală sunt şi ele puncte importante de atracţie.

Istoria locului este impresionantă. Insula Lindisfarne a fost un punct crucial pentru creştinii celţi. Sfântul Aidan de Lindisfarne, un călugăr irlandez, a venit aici pentru a-i converti pe anglo saxonii din Northumbria la creştinism. Din anul 635 el a fost primul episcop de Lindisfarne. Aidan a rămas până în zilele noastre patronul spiritual al insulei, alături de sfântul Cuthbert.

Un eveniment tragic şi brutal a marcat însă istoria religioasă pe Holy Island: invazia vikingilor, din 793. Cronicarii pomenesc de o serie de evenimente cumplite care au culminat cu atacul din iunie. Simbolismul nu era întâmplător: vikingii atacau centru spiritual al regatului din Northumbria şi mormântul sfântului Cuthbert. Pe la 1150 însă a fost ridicată o nouă mănăstire pe insula Lindisfarne, ale cărei ruine pot fi vizitate astăzi.
În zilele noastre
Evident, poate fi atractiv să stai pe o insulă izolată de maree. Poate chiar romantic.

Pe lângă mănăstire şi castel, pe insulă sunt şi pensiuni, cafenele şi restaurante. Detalii poţi găsi aici dacă te interesează să înoptezi pe Holy Island. Ce îţi pot spune însă este că o lumină, o atmosferă şi un peisaj ca cel de pe insula Lindisfarne rareori am mai văzut.